Sursa foto: www.agora.md

Violența împotriva femeilor este o formă de discriminare și o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Ea este atât o cauză, cât și o consecință a inegalităților între femei și bărbați perpetuate de-a lungul timpului. În fiecare zi, femei din întreaga lume sunt abuzate fizic și psihic: urmărite, hărțuite, violate, bătute, mutilate, forțate să se căsătorească, sterilizate împotriva voinței lor, etc. Acestea, dar și alte forme de violență fizică, sexuală, economică și psihică au un impact negativ semnificativ în inhibarea potențialului femeilor. Violența împotriva femeilor cauzează nevalorificarea capacităților și aptitudinilor acestora, scade participarea politică și implicarea civică, diminuează performanța la locul de muncă, cauzează diferențe de salarizare între bărbați și femei, reduce capacitatea de a valorifica oportunități de educare și perfecționare, etc.

Pentru a lupta cu acest flagel ce afectează atât de profund societatea, Consiliul Europei a adoptat la 11 mai 2011 Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice sau Convenția de la Istanbul. Prevenirea violenţei, protejarea victimelor şi pedepsirea infractorilor reprezintă punctele cheie ale Convenţiei. Acest instrument încearcă, totodată, să schimbe mentalitatea şi prejudecățile, fiind un îndemn adresat societăţii, în special bărbaţilor şi tinerilor, de a-şi modifica atitudinea.

În Republica Moldova, cadrul legislativ național și de politici a suportat modificări majore de-a lungul timpului, însă fenomenul violenței față de femei persistă. Cele mai recente date publicate de Inspectoratul General al Poliției arată că în medie sunt recepționate 30 de sesizări pe zi cu referire la acte de violență în familie. Iar conform Biroului Național de Statistică, fiecare a treia femeie victimă (34%) a declarat că nu a raportat niciodată un caz de violență la care a fost supusă. Politicile și normele legislative actuale nu opresc violența față de femei și violența domestică deoarece nu abordează problema în profunzime. Natura de gen a violenței față de femei este adânc impregnată în normele sociale, iar Convenția de la Istanbul este cel mai eficient instrument internațional pentru prevenirea și combaterea violenței de gen. Ea prevede un mecanism de monitorizare al aplicării prevederilor Convenției, format din 2 piloni: grupul de experți independenți (GREVIO) și Comitetul Părților, compus din reprezentanți oficiali ai statelor părți la Convenției. Aceste 2 entități generează analize aprofundate a diferitelor contexte naționale, recomandări și oferă asistență prin schimbul de bune practici între experții vizați.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul în februarie 2017, după care a urmat un proces de racordare a legislației naționale la prevederile acestui tratat. Din cauza tergiversării ratificării, la 28 noiembrie 2019, mai multe organizații neguvernamentale, platforme și activiști au venit cu un apel public în care solicită prim-ministrului Ion Chicu și președintei Parlamentului Zinaida Greceanîi, ratificarea Convenției până la finele anului 2019. Astfel, la 11 decembrie 2019, subiectul aprobării proiectului de lege privind ratificarea Convenției a fost inclus pe agenda ședinței de guvern. Însă, înainte de începerea ședinței, subiectul a fost exclus din agendă.

În urma presiunilor publice, la 27 decembrie 2019, subiectul a fost re-introdus pe ordinea de zi a ședinței Guvernului și aprobat. Conform art. 14  alin. (2) al Legii privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova Nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999, urmează ca președintele RM să se pronunţe asupra tratatului internaţional în termen ce nu depășește 60 de zile de la data prezentării acestuia de către Guvernul Republicii Moldova. Ulterior demersul scris al Președintelui va fi transmis parlamentului.

Motive legale pentru tergiversarea ratificării Convenției nu sunt. Experții în domeniu afirmă că Republica Moldova este pregătită să ratifice Convenția. Totuși, unele comentarii ale politicienilor și anumite discursuri manipulatorii diseminate de grupuri conservatoare și ultra-religioase ar putea împiedica ratificarea Convenției. Natura rapoartelor neformale dintre președintele Igor Dodon și Biserica Ortodoxă Rusă (BOR) ar putea constitui un obstacol în calea ratificării. În cadrul ultimei vizite oficiale la Moscova, Igor Dodon l-a asigurat pe patriarhul BOR „de faptul că poporul nostru va păstra și în continuare credința față de Biserica noastră, iar toate ramurile puterii din țara noastră vor acorda o atenție deosebită păstrării valorilor noastre tradiționale și consolidării statutului familiei în societatea noastră”.

O campanie intensivă de manipulare a opiniei publice orchestrată de grupurile conservatoare și ultra-religioase poate fi observată în câteva state din spațiul est-european: Armenia, Rusia, Ucraina, Lituania, Slovacia și Bulgaria. Scopul este discreditarea prevederilor Convenției prin manipulări și informații false. Drept urmare, Consiliul Europei și Comisia de la Veneția au combătut miturile legate de Convenția de la Istanbul și au chemat statele să o ratifice și să protejeze victimele violenței domestice.

Croația reprezintă un exemplu de succes în lupta cu manipularea și ignoranța. După semnarea Convenției în 2013, guvernul croat s-a lovit de o rezistență similară din partea anumitor grupuri de extremă dreapta și din partea opoziției Biserici Romano-Catolice. Însă guvernul de la Zagreb împreună cu organizațiile societății civile și sprijinul Uniunii Europene a reușit să contracareze manipularea și propaganda și a ratificat Convenția de la Istanbul în iulie 2018.

Cazul Republicii Moldova poate fi un exemplu de succes sau unul de eșec în eliminarea violenței de gen și a violenței domestice. Cerem Președintelui să transmită Parlamentului proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul, iar Parlamentului – să îl adopte. Republica Moldova trebuie să ratifice Convenția de la Istanbul pentru că ea reprezintă la moment cel mai eficient instrument internațional pentru a asigura prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

VEZI STUDIUL AICI

Acest studiu este realizat în cadrul proiectului “Fostering the Adoption and Implementation of Key Reforms”, implementat cu suportul National Endowment for Democracy. Opiniile și concluziile aparțin autorilor și nu reprezintă neapărat poziția National Endowment for Democracy”.

Share This